Stadiul de severitate la un Sindrom de tunel carpian – Cât de sever poate fi?

Care sunt stadiile de agravare ale Sindromului de Tunel Carpian?

În evoluție, simptomele unui STC se instalează treptat și devin din ce în ce mai supărătoare:

  • Stadiul 1 – furnicături și amorțeli tranzitorii în primele 4 degete de la mână care, apar și dispar spontan. Este un stadiu relativ dificil de recunoscut deoarece simptomele apar periodic și sunt uneori greu de sesizat de către pacient.
  • Stadiul 2 – se caracterizează prin amorțeală și furnicături mai ales în timpul nopții. Uneori aceste simptome trezesc pacientul din somn. În acest stadiu amorțeala și furnicăturile încă pot fi ameliorate prin strângerea sau scuturarea mâinii. Mâinile afectate sunt adesea caracterizate de rigiditate dimineața.
  • Stadiul 3 – la simptomele din stadiul 2 se adaugă durerea din timpul nopții. Pacienții încep deja să resimtă ușoare simptome și pe timpul zilei iar pacientul resimte o ușoară slăbiciune în mână și senzație de mână grea.
  • Stadiul 4 – se caracterizează prin simptomele descrise în stadiul 2 și 3 cu manifestare și în timpul zilei. Slăbiciunea în mână se accentuează și pacienții încep să scape lucruri din mână. Se poate instala axonopatia.
  • Stadiul 5 – este cel mai sever și se caracterizează prin amiotrofie/atrofie sau slăbire și subțiere ireversibilă a mușchilor inervați de nervul median. Se instalează axonopatia. Este posibil ca pacientul să nu mai resimtă furnicăturile din cauza leziunilor nervoase severe date de axonopatie.

Amiotrofie = atrofie a unui mușchi sau a unui grup de mușchi, având ca și cauză o disfuncție a sistemului nervos.
Axonopatie = distrugerea elementului structural al nervului – axonul.
Axon = proiecția unui neuron, care conduce impulsul nervos dinspre corpul celular spre periferie. Axonii realizează transmisia în sistemul nervos și pot fi asemănați cu cablurile unui calculator. Ceea ce se numește nerv reprezintă de fapt mai mulți axoni grupați în fascicule sau filete nervoase.
Mielina = mielina izolează axonul d.p.d.v. electric, ceea ce duce la o conductanță mai bună. Fibrele mielinizate conduc mult mai bine impulsul nervos, respectiv informația. Demielinizarea axonilor provoacă serioase tulburări neurologice.

Atenție! Simptomele clasice în STC apar în etapele descrise mai sus la aproximativ 75% din cazuri. În restul cazurilor, boala poate debuta cu simptome atipice, ceea ce o face și mai greu de recunoscut. Simptome atipice întâlnite în STC pot fi dureri de cot și dureri de umăr.

Există și pacienți cu simptome ușoare sau chiar fără simptome, adică asimptomatici dar cu afectare nervoasă semnificativă. Această situație o găsim frecvent la pacienții cu diabet și polineuropatii metabolice sau toxice. Și în această situație Studiile de conducere nervoasă – electromiografia EMG ne oferă date cu ajutorul cărora putem stadializa corect cazul.

Cât de repede progreseaza STC?

Un STC fără tratament poate trece prin mai multe stadii de progresie:

Stadiul incipient poate avea o durată de luni sau chiar ani;

Un stadiu moderat de obicei durează de la câteva săptămâni la câteva luni;

Odată ce pacientul ajunge cu sindromul de tunel carpian într-un stadiu moderat, statisticile arată că inevitabil, fără tratament, se va ajunge într-un stadiu sever. Este momentul în care simptomele nu mai trebuie ignorate.

Ce se intampla intr-un STC sever ?

Sindromul de tunel carpian este declanșat și agravat de presiunea progresivă care este exercitată pe nervul median în tunelul carpian. Presiunea stresează nervul iar, în timp, prin creștere constantă, această presiune ajunge atât de mare încât zdrobește nervul median. Nervul fiind un țesut viu, reacționează la presiunea continuă și începe să se degradeze.

Există o diferență majoră între un Sindrom de tunel carpian ușor sau moderat și unul sever.
Încadrarea bolii într-un stadiu sever este posibilă doar după o evaluare completă de către un neurolog și/sau un chirurg specialist în bolile mâinii.
Din punct de vedere practic, un pacient resimte un stadiu sever al Sindromului de tunel carpian când simptomele devin atât de intense încât interferă cu aproape toate aspectele vieții:

  • se scapă obiectele din mână,
  • dexteritatea degetelor și puterea mâinii este mult diminuată,
  • mulți pacienți simt arsuri puternice în mâini,
  • toleranță scăzută la rece,
  • se subțiază mușchii palmei,
  • simptomele sunt constante iar pacientul nu poate beneficia de odihnă.

Ce se intampla de fapt?

Nervul sub presiune suferă următoarele modificări:

  1. Presiunea din jurul nervului apasă pe el și provoacă colabarea vaselor de sânge și implicit ischemia nervului. Adică nu mai ajunge suficient sânge care să-l mențină într-o stare optimă de funcționare ( Un fenomen asemănător se întâmplă atunci când uzi cu furtunul în grădină, și cineva calcă pe el. Ca și consecință apa nu mai poate curge prin furtun). Această etapă este complet reversibilă. Adică dacă se înlătură presiunea, nervul își reia funcția de dinainte.
  2. Tot din cauza presiunii dar și a ischemiei, dispare mielina din jurul axonilor. Axonii se demielinizează și devin mai slabi conductori de impuls nervos, respectiv informația prin nerv circulă mult încetinită. Partea bună este că nervul are o capacitate de regenerare prin remielinizare dar doar dacă este înlăturată complet presiunea. Demielinizarea este încă o etapă reversibilă dar deja lasă “cicatrici” pe nerv. Adică dacă se înlătură presiunea, nervul își reia funcția doar parțial, fără a putea ajunge la o recuperare de 100%.
  3. Dacă presiunea pe nerv se menține mai mult timp, se instalează treptat axonopatia. Reprezintă etapa în care nervul începe să se degradeze ireversibil. Se instalează și amiotrofia (vezi mai sus ce este aceasta).
    Pacientul de obicei resimte arsuri puternice în palmă, dureri puternice în mână mai ales noaptea, scapă obiectele din mână, și se subțiază mușchii palmei din jurul degetului mare.

Atenție!
Cea mai mare capcană este să crezi că STC nu se poate înrăutăți. Fals!
Sigur se va agrava. Ceea ce nu știm, este viteza de agravare care este particulară fiecărui pacient.

Cât de grav poate deveni Sindromul de tunel carpian?

Stadiul avansat al unui Sindrom de tunel carpian este o complicație care trebuie evitată.
Atenție! Când un pacient crede că este deja grav, el nu știe că se poate agrava la infinit.
Practic, nu există un punct în care agravarea unui Sindrom de tunel carpian să intre într-un platou. Odată declanșată axonopatia, ea se va agrava lent și progresiv până elementul dominant va fi durerea de mână care și ea se va intensifica treptat. Pacientul nu mai realizează că nu “simte cu mâna” din cauza durerii.

În aceste stadii severe ajung pacienții care au o “frică de operație” și care nu au fost informați despre complicațiile amânării tratamentului.
Din experiența noastră, pacienții în aceste stadii finale, ajung la noi doar când pragul de disconfort este maxim. Munca, somnul și pasiunile sunt major perturbate sau chiar imposibil de realizat. Durerea ajunge la o cotă insuportabilă. Am întâlnit pacienți care afirmau că „este atât de rău, că îmi vine să-mi tai jos mâna de durere”.

Am tratat pacienți care înainte de operație nu mai aveau somn continuu mai mult de 15 min din cauza durerilor. Vezi o mărturie video mai jos:

Atenție!

Greu de crezut, dar și în acest stadiu sever, un STC fără operație, poate deveni și mai rău!
Acesta devine un Sindrom de Tunel Carpian Ultra Sever.

Nu uita! Intervenția corectă și la timp, conferă cel mai bun tratament.
IMPORTANT
Acest articol are scop strict educativ!
Nu înlocuiește o consultație și nu stabilește un diagnostic.
Te rog să consulți un specialist înainte de a lua o decizie medicală.

Echipa Bestetic