EMG – Studiile de conducere nervoasa sau electromiografia în Sindromul de tunel carpian

Electromiografia – EMG alături de examenul clinic, este principalul element care trebuie bifat în identificarea unui diagnostic de Sindrom de tunel carpian. Sindromul de tunel carpian este o neuropatie de compresie a nervului median la nivelul mâinii.

La membrul superior există 3 nervi importanți:

  1. nervul median,
  2. nervul ulnar, și
  3. nervul radial.

Fiecare dintre acești nervi poate suferi compresiuni sau neuropatii.

Când apar simptome cum ar fi:

  • amorțeli și furnicături în degetele mâinii,
  • durere în mână, mai ales durerea cu agravare pe timpul nopții,
  • slăbirea forței în mână,
  • scăparea obiectelor din mână,
  • modificarea de contur în sensul micșorării masei musculare la mână, respectiv atrofii sau amiotrofii musculare,
  • senzația de arsură în mână,

recomandăm efectuarea unei consultații și a unor studii de conducere nervoasă la membrul superior.

Ce este un EMG - Electromiografie ?

Este o procedură de evaluare a funcției nervilor periferici, adică a nervilor de la mâini și de la picioare. Testul EMG simulează declanșarea unor impulsuri electrice, similare impulsurilor nervoase care circula prin nerv. Cu ajutorul unor electrozi se măsoară viteza de conducere nervoasă, precum și alți parametri importanți pentru evaluarea funcției unui nerv. Electrozii se pun de cele mai multe ori la suprafața pielii, sau, mai rar, direct în mușchiul inervat de nervul în studiu.

În cadrul testului se măsoară mai mulți nervi pentru a avea o imagine cat mai completă asupra funcției nervilor. Bineînțeles, la final, cu ajutorul unui software specializat se generează tabele și diagrame care obligatoriu trebuie să fie interpretate de un expert în electrofiziologie/neurologie.

Testul EMG se poate efectua prin două metode:

  1. Metoda noninvazivă de evaluare a parametrilor de funcționare a nervilor prin Studiul de conducere nervoasă.
    Este procedura prin care se măsoară viteza de conducere nervoasă, amplitudinea și latența impulsului nervos care circula prin nerv – VCN. Tot prin această metodă se poate identifica locul de afectare sau strangulare/compresie a unui nerv periferic.
    Această metodă folosește doar electrozi care se aplică pe piele fără a fi necesară vreo înțepătură. Pacientul resimte senzații care pot începe de la ușoare furnicături până la mici șocuri electrice.
    În cazul în care această metodă nu poate oferi date concluzive, este necesară trecerea la metoda 2.
  2. O metodă de evaluare mai complexă a funcției unui nerv este Electromiografia. Aceasta este o procedură care coroborează atât studiile funcției nervilor cât și a mușchilor inervați de respectivii nervi.
    Este o analiza emg cu ac care se efectuează ușor invaziv, cu ajutorul unui ac/electrod care preia semnalul electric direct din mușchi. Astfel, se poate determina și răspunsul mușchiului la impulsul electric primit.

Cei mai uzuali parametri care se pot măsura la un nerv sunt:

  • viteza de conducere nervoasă,
  • latența impulsului nervos, adică cât de mult întârzie impulsul nervos la mișcarea dintr-un punct în altul, și
  • amplitudinea impulsului, adică cât de mult își pierde în putere/intensitate un impuls electric dintr-un punct în altul.

În majoritatea cazurilor care necesită studii de conducere nervoasă, este suficientă prima metodă, fără ac. Doar în cazurile mai complexe este necesară folosirea electrodului/ac pentru a prelua impulsul electric direct din mușchi.

De ce este necesar un Test EMG | Electromiografie?

Putem avea un diagnostic sigur în suspiciunea de Sindrom de Tunel Carpian doar cu o investigație EMG.
Diagnosticul în Sindromul de tunel carpian este standardizat și se bazează atât pe analize, investigații și teste specifice, cât și pe istoricul descris de pacient.
Un Test EMG | Electromiografie este obligatoriu pentru stabilirea tratamentului corect. Este important de precizat, că tratamentul se prescrie pe diagnostic și nu pe simptome.

Chiar dacă Diagnosticul de Sindrom de tunel carpian – STC este unul eminamente clinic, intervenția chirurgicală trebuie efectuată doar în prezența afectării electrofiziologice.

Un tratament bazat pe un diagnostic incomplet, fără EMG ar avea risc de eșec. Asta, deoarece exista boli cu simptome similare dar cu tratamente diferite.

Testele de electrodiagnostic EMG sunt utilizate, de asemenea, și în următoarele situații:

  • pentru a stabili severitatea leziunii unui nerv în urma unui accident sau traumatism,
  • pentru a studia efectele secundare ale unor boli precum diabetul.

De foarte multe ori, un EMG completează rezultatul unui RMN. Nu se substituie una pe alta. RMN-ul este o investigație imagistică și ne oferă un aspect morfologic/imagini, iar EMG-ul este o investigație electrofiziologică și ne oferă date despre funcția unui nerv.

Diagnostic diferential în STC

Este etapa de analiză prin care se exclud din suspiciunea de diagnostic boli care dau simptome identice. Examenul EMG – Electromiografia are un rol major în excluderea unor diagnostice diferențiale.

Așa cum am precizat și mai sus, există boli cu simptome relativ similare dar cu tratamente complet diferite. Astfel că, este important să identificăm exact boala care te supără și să eliminăm alte posibile boli prezente sau coexistente.

Atenție!
Un tratament corect este cel care țintește boala și nu simptomele.

Există boli care pot simula perfect un Sindrom de tunel carpian, adică pacientul resimte simptome similare. Cele mai cunoscute astfel de boli neurologice care simulează un STC și pot duce în eroare pe cei fără experiență în bolile mâinii sunt:

  • Radiculopatia, sau hernia de disc de coloană cervicală, care poate simula un STC,
  • Spondiloza cervicală,
  • Polineuropatia metabolică sau toxică,
  • Plexopatia brahială,
  • Sindromul pătratului pronator,
  • etc.

Poți citi aici, într-un articol dedicat, detalii despre cum se pune corect un diagnostic de Sindrom de tunel carpian

Stadializare sindrom de tunel carpian

Electromiografia are rol atât în diagnostic, cât și în identificarea stadiului de afectare al nervului. Identifică și prezența axonopatiei în Sindromul de tunel carpian, adică suferința axonală.

Poți citi aici, într-un articol dedicat, detalii despre stadiile de severitate în STC .

Cine face un EMG ?

Pentru efectuarea unui electrodiagnostic prin studii de conducere nervoasă este necesară expertiza unui neurolog specializat în electrofiziologie.

Rezultatul EMG va fi interpretat și eliberat pe loc de către medicul neurolog. Cu acesta, pacientul merge la medicul care a indicat investigația. De obicei, un specialist în chirurgia mâinii, respectiv un chirurg plastician, recomandă un test EMG și de Viteză de Conducere Nervoasă pentru diferite afecțiuni care pot avea drept cauză comprimarea unui nerv mai ales în zona cotului sau a încheieturii mâinii.

Cele mai frecvente afectiuni neurologice de compresie la mâna

Aceste afecțiuni sunt denumite neuropatii de compresie sau neuropatii focale. Uzual, cele mai întâlnite în practică sunt:

  • Sindromul de tunel carpian – este provocat de o presiune pe nervul median – neuropatie focală de nerv median – în locul în care acesta traversează printre oasele încheieturii mâinii pe sub ligamentul transvers;
  • Sindromul de tunel cubital – compresia nervului ulnar în tunelul cubital, locul unde traversează prin spatele/interiorul cotului, între epicondilul intern și olecran;
  • Sindromul de canal Guyon – compresia nervului ulnar la nivelul încheieturii mâinii.

Pentru un test complet și interpretare, nu trebuie neglijată experiența neurologului care va efectua electromiografia.

Astfel că, atunci când ne interesăm să aflăm unde se face emg, este important, pe lângă o analiza emg pret, să găsim și cel mai bun neurolog specialist care efectueaza EMG.

Nu uita! Intervenția corectă și la timp, conferă cel mai bun tratament.
IMPORTANT!
Acest articol are scop strict educativ!
Nu înlocuiește o consultație și nu stabilește un diagnostic.
Te rog să consulți un specialist înainte de a lua o decizie medicală.

Echipa Bestetic